Cuvintele: armă sau pansament

wordsTânjim după feedback-uri, după aprecierea celorlați clipă de clipă.
Ne întrebăm: oare ei ce gândesc despre noi? Vom mai fi iubiți dacă nu facem ceea ce ne spun?

Suntem și am fost modelați să fim supuși, să executăm ce ni se spune, să nu ne apărăm dreptul cu orice preț. Dar ce se poate întâmpla cel mai rău dacă ne spunem cuvântul?
Dacă suntem puși la zid și judecați pe nedrept de către cei din jur și ripostăm?

Cum ați reacționa dacă ați vedea o persoană judecată pe nedrept?
Poate veți fi tentați să spuneți că și-a căutat-o, că a meritat-o, că a atras totul pentru a trăi această experiența benefică dezvoltării ulterioare.
Poate, poate, poate. … dar de câte ori v-ați pus în locul celui pe care l-ați rănit? De câte ori ați încercat să vedeți cum folosiți cuvintele? Știați că uneori pot lăsa răni și urme adânci în sufletul celor din jur.

Suntem pasionați de viața vedetei x sau y, trăim în paralel viața virtuală a vedetelor preferate, sau visăm să avem ceea ce are vecinul.

Uităm că rănim și uităm să ne revizuim limbajul și comportamentul.

Mă uit în jur și văd oameni cărora dacă le spui că arată minunat, pentru că radiază se întreabă oare ce vrei de la ei. Totul, chiar totul trebuie să fie un interes și o luptă a noastră cu ceilalți?
Cum ar fi dacă săgețile otrăvite, ura, ranchiuna și strigătele de disperare le-am înlocui cu zâmbete, cuvinte de admirație și respect?
Cum ar fi dacă am încerca în fiecare zi să privim măcar o persoană și să vedem în ea ceva frumos și să i-o spunem cu drag?

Mă întreb ce s-ar întâmpla cu oamenii dacă ar împrăștia în jurul lor virusul respectului și troianul admirației?

Eu am început ieri cu un mulțumesc; azi am continuat cu: ești o persoană curajoasă; mâine mă voi lăsa plăcut surprinsă de ceea ce va urma…

Tu ce vezi frumos la oamenii de lângă tine? Te invit să lași comentariul tău mai jos.

Alina Borbely

Life coach& trainer, psiholog, pasionata de dezvoltare personala si vorbit in public

2 thoughts on “Cuvintele: armă sau pansament

  1. Anca

    De ceva timp traiesc cautand frumosul, manifestat in oameni, natura, scrieri si fapte…asa v-am si gasit 🙂 Nu voi inceta niciodata sa vad frumosul in oameni si cel mai mult imi place ca in cazul fiecaruia se manifesta unic. Cel mai tare imi place acel frumos care se manifesta prin cuvinte, fapte si pasiunile oamenilor din jurul meu…ajutor neconditionat, fapte bune, zambete din suflet, iubire de oameni…Multi oameni nu mai cred, la randul lor, ca exista oameni frumosi, mai ales in Romania, eu, insa, am observat un lucru: cu cat esti mai convins ca ei sigur exista (chiar si cand nu-i vezi pe moment), incepi sa vezi tot mai multi si ei incep sa te inspire, iti dau idei si incepi sa ai curajul de a-i molipsi si pe altii cu acest frumos.

    Reply
    • Alina

      Daca vrei sa vezi frumosul in jurul tau, il atragi ca un magnet. Privind in ceilalti faptele bune, lucrurile care sa ne inspire, de fapt le privim si gasim in noi. Vedem in ceilalti ceea ce avem noi in sufletul nostru. Motto-ul meu este”Daca vrei sa schimbi lumea incepe cu lumea ta interioara” A.B. Schimband modul in care ne raportam noi la noi este cel mai important lucru pe care il putem face.

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *