Când ne-o fi mai rău…

happy2„Când ne-o fi mai rău, așa să ne fie”,  zice un cunoscut proverb românesc pe care mulți dintre noi îl folosim când ne simțim bine în compania familiei, prietenilor, la evenimente etc. Ne bucurăm de momentele respective și ne dorim ca în cele mai grele clipe de-a lungul vieții să ne simțim cel puțin la fel de bine ca atunci.

Pentru unii dintre noi aceste ocazii sunt rare – dăm vina pe timp, pe oboseală, pe alte priorități, pe vreme, pe orice sau oricine altcineva înafară de noi. Și lăsăm să treacă pe lângă noi momente atât de prețioase…

Ar fi mult mai simplu dacă s-ar putea aplica mereu această regulă, cred că oamenii ar fi mult mai fericiți. Momente grele, cumplite, tragice se găsesc în viețile tuturor. Modul în care trecem prin ele însă ne diferențiază. Nimeni nu rămâne impasibil, dar fiecare reacționează altfel. Atât bucuria, cât și tristețea pot uni oamenii și-i pot aduce împreună. Mulți dintre noi așteaptă de la ceilalți să le fie alături fără însă a face același lucru când intervine o situație asemănătoare. Și aici nu e vorba de reciprocitate, ci de solidaritate, înțelegere, sprijin și ajutor necondiționat, altruism și empatie.

Dacă cineva mi-a făcut un bine pentru că așa a vrut sau așa a simțit că e bine, la un moment dat poate îmi vine și mie rândul să-l răsplătesc. Dacă un prieten, o rudă, un coleg a fost alături de mine chiar și numai cu sprijin moral, poate că va exista un moment în care mă voi putea revanșa pentru ce a făcut pentru mine. Din păcate de foarte multe ori cerem mult, spunem multe, dar oferim foarte puțin. Dacă a fost să învăț ceva din astfel de situații de-a lungul vieții e că binele aduce bine întotdeauna și poate când nici nu ne așteptăm. Și că lucrurile nu sunt deloc întâmplătoare, și nici coincidențe, în care nu cred.

De asemenea nu cred că ne trebuie un motiv pentru a face bine oamenilor din jur. În fiecare moment există cel puțin o persoană care are nevoie de ajutor. Oricât de mic ar fi sprijinul pe care-l oferim, pentru persoana respectivă contează enorm. Și mai cred că nu ne trebuie neapărat un motiv să fim fericiți împreună cu oamenii dragi cu care ar fi indicat să ne vedem mai des, nu numai cu anumite ocazii speciale. Un telefon din când în când, un mesaj, o scrisoare sunt foarte importante, dar clipele petrecute împreună, față în față, sunt unice și ne colorează și împrospătează viața. Ca să nu mai spun că ne determină să fim mai optimiști, mai deschiși, mai veseli, mai darnici poate. Și, de ce nu, ne fac să spunem mai des „Când ne-o fi mai rău, așa să ne fie”!

dalai
 

Corina Neagu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *